Este imoral să furi și este amoral să îl faci pe celălalt să îți dea cu mâna lui. Este imoral să vorbești pe la spate și este amoral să critici în față fără să îți pese de celălalt. Este imoral să păcălești și este amoral să
lași omul să se păcălească singur. Este imoral să nu ai încredere și este amoral să aștepți să ți se câștige
încrederea.
Managementul amoral este o specie pe cale de dispariție, dar încă mai are suflu pentru încă vreo câțiva ani. Management imoral chiar nu mai există de mult. Poate mai are reminiscențe prin diverse buticuri, dar
în organizațiile care dau tonul în mediul de afaceri, sigur nu mai sunt astfel de oameni.
Managementul moral este însă în formare și în plin avânt. Este generația care pune bazele unei noi discipline despre care urmează să se scrie începând, probabil, cu următorii 20-30 de ani. Va fi foarte ciudat în viitor, pentru oricine va citi literatura clasică de management, să afle că prin anii 1980- 2000 a face management însemna executarea la rang de artă a competențelor de planificare, de organizare și de control și că în perioada 2000-2010 limba esperanto a managementului era deja plină de cuvinte ca follow- up, coaching, goals sau strategies.
Se cam schimbă treaba de câțiva ani încoace, odată cu noul val de oameni tineri care intră în organizații. Nevoia de relevanță și cea de împlinire personală prin muncă devin prioritățile oricărui proaspăt angajat, manager sau nu. Mai sunt pe ici, pe colo, mici pui de mercenari, dar în câțiva ani vor fi complet devitalizați dacă nu se vor adapta la mediul moral despre care vorbim. S-au scris metri întregi de cărți despre moralitate, avem discuții interminabile cu prietenii, colegii și în familie despre moralitate. Se pare că în sfârșit se întâmplă pur și simplu. Moralitatea nu mai este doar o valoare, este un fenomen social, iar masa
critică de oameni care pune presiune pozitivă în direcția păstrării și promovării unui cadru etic și moral are inerția perfectă. Este însă foarte la început.
Managerii imorali sunt acele persoane care vor să manipuleze și încă au agende personale nealiniate cu cele publice. Sunt cei care știu ei ce este cel mai bine pentru oricine, care au soluție la orice, care vor să controleze tot ce mișcă. Sunt, de regulă, aroganți și agresivi și acționează în forță. În prezența managerilor imorali, oamenii se simt asupriți și fără putere.
Managerii amorali au în plus față de cei descriși mai sus carismă și inteligență și au studiat temeinic tehnici de manipulare, de negociere și de vânzare pe care le folosesc conștient și întotdeauna în sens unic, adică în favoarea lor. Adesea dau impresia că fac concesii, dar fac doar concesii mici, niciodată nu vor face concesii când miza este mare. Fac valuri și pun presiuni și apoi îți spun detașat că tu singur, de fapt, ai luat anumite decizii. Au o atitudine aparent democratică și aparent win-win, dar caută ca majoritatea celor cu care interacționează să le rămână îndatorați. În prezența unui manager amoral majoritatea oamenilor se simt neadecvați, nu pentru că ar fi cu adevărat, ci pentru că el are grijă să își arate superioritatea. Prietenia cu amoralii durează atâta vreme cât durează nevoia lor. Amoralii vorbesc cu patimă despre valori și despre principii, dar numai pentru a le insufla celorlalți și doar atâta timp cât au un interes direct de la ceilalți.
Managerii morali sunt inteligenți, transparenți și au totdeauna agenda personală la fel de evidentă precum o au și pe cea publică. Țin cont de oameni, de nevoile și de calitățile lor individuale și unice, respectul și integritatea fiind valorile după care ei se conduc. Felul cum managerii morali conduc este plin de provocări, ce și cum fac ei este greu, dar merită efortul. Ei au conștiința faptului că fiecare om este unic și provocarea lor este să atingă cât mai mult din potențialul celor cu care interacționează. Respectul nu este o formă de politețe pentru ei, ci de înțelegere profundă și empatică a celor cu care intră în contact. Managerii morali sunt conștienți că devin mai puternici cu cât îi fac mai puternici pe cei cu care interacționează. Ei știu că vremurile în care trăim sunt despre valori și despre autenticitate, nu despre competențe, iar oricine va avea nevoie să capete o deprindere nouă o va face în preajma unui astfel de om, fiind inspirat, nu obligat. Oamenii morali nu vorbesc despre valori, le trăiesc pur și simplu și le insuflă celor din jur prin felul lor de a fi.
Imoral este să fii mic, amoral este să vrei să pari mare, iar moral este să fii egal cu tine însuți. Moral este să fii egal cu tine indiferent de situație. Imoralul distruge relații, amoralul consumă relațiile cu ceilalți, iar moralul construiește relații împreună cu ceilalți.
Acest articol a fost publicat în revista Business Magazin pe 8 iunie 2012 și face parte din colecția noastră de know-how și instrumente, care susține consolidarea unei culturi constructive și a unui leadership autentic in organizații.
